Cerca
Home > La puèšia ad Muratori > I marun a ti faz mè!

La mi möj lam pèsta e’ fié,
e la gnòrgna per andè,
a Marradi a tò i marun,
ch’i va tótt, fóra che nun.

Lam martèla zà ch’u jè,
un treno spécièl i vintitrè,
us ciapa ma la staziòun,
l’è ‘na bèla ucašiòun.

Epù l’am fà prešént,
ch’lan mi vò prighè tènt,
s’la m’à dmand tròp,
la va só sl’autostóp.

Mè a jò dét: dì, mo ció!
va só sa quel che t vò,
che a Marradi an ti pòrt,
gnènca sè cara da mòrt.

Che se treno, in dó, ui vó,
zènt euri se non ad pjó,
un saria gnènca la mòrta,
se la strèda la fós curta.

E ma té cus ch’ut ne frèga?
ai vag a tò tla butèga,
a j’ò vést sóra e’ bènc,
ch’in custéva gnènca tènt.

A ti castre e pu a ti còš,
tla padèla pina ad buš,
sla brèša de camèin,
e as bivém un gòt ad vèin.

La m’à dét: va bèin isé!
Se a Marradi tan vò ‘ndè,
se i marun tai pòrt a chèša,
an ti faz gnènca l’ufèša.

Ivano Aurelio Muratori

I MARRONI TE LI FACCIO IO

Mia moglie mi pesta il fiato,/ brontola per andare,/ a Marradi a prendere i marroni,/ che ci van tutti fuor che noi.

Mi martella già che c’è,/ un treno speciale il ventitrè,/ si prende alla stazione,/ è una bella occasione.

E poi mi fa presente,/ che non mi vuol pregare tanto,/ se mi ha chiesto troppo,/ va su con l’auto stop!

Io le ho detto: dì, ma ció!/ Vai su con quello che vuoi,/ che a Marradi non ti porto,/ neanche col carro funebre.

Che col treno, in due, ci vogliono,/ cento euri se non di più,/ che non sarebbe neanche la morte,/ se la strada fosse corta.

E a te cosa te ne frega?/ Te li vado a prendere nella bottega,/ li ho visti sopra il banco,/ che non costavano neanche tanto.

Te li castro e poi te li cuocio,/ nella padella piena di buchi,/ sulla brace del camino,/ e ci beviamo un bicchier di vino.

Mi ha detto: va bene così!/ Se a Marradi non vuoi andare,/ se i marroni li porti a casa,/ non ti faccio neanche l’offesa.

Ultimi Articoli

Scroll Up